România a devenit, de la începutul acestei luni, exportator net de gaze, după ce volumul zilnic al importurilor via Bulgaria a scăzut, iar cel al exporturilor către Ungaria s-a majorat.
Aflat în vizită la Baku, ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó, anunță că pentru prima dată în istorie, în acest an au început livrările de gaze naturale către Ungaria din Azerbaidjan. „Acest lucru contribuie foarte mult la eforturile de diversificare ale Ungariei în domeniul aprovizionării cu energie”, a transmis Szijjártó.
MOL mai controlează în România Panfora Oil&Gas, producător de țiței și gaze concesionar unic al perimetrului Curtici din județul Arad.
Consumul intern în cădere liberă și gradul ridicat de umplere a depozitelor fac ca România să fie exportator net de gaze pentru prima dată în acest an. Producătorii autohtoni și traderii exportă gaze în Ungaria și Republica Moldova.
Livrările de gaze naturale din Turcia către Ungaria încep din 1 aprilie, a anunțat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, pe pagina sa de Facebook, calificând momentul drept ” o zi istorică în cooperarea energetică turco-ungară”, conform MTI
Vremea rece din această săptămână a condus la o creștere considerabilă a consumului de gaze, și implicit a cererii, volumele tranzacționate pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) atingând miercuri maximele ultimelor luni.
Prețul spot al gazelor de pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât marți sub 183 lei/MWh (36,7 euro/MWh), cel mai redus nivel al ultimelor 40 de zile, în pofida faptului că ne aflăm în plină iarnă, consumul intern situându-se la un nivel dublu celui al producției interne curente, și că în prezent companiile autohtone importă atât din Bulgaria, cât și din Ucraina, exporturile fiind în schimb nule.
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat la București, la Romanian Gas Conference 2023, că Budapesta respinge orice fel de abordare politică sau ideologică a problemei aprovizionării cu energie în Europa, răspunzând astfel criticilor frecvente la adresa Guvernului Viktor Orban cu privire la relația comercială dintre Ungaria și gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, mai ales după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Concernul rus Gazprom va furniza la iarnă cantități suplimentare de gaze Ungariei și Chinei, a anunțat duminică președintele - director general Alexei Miller.
Președintele Ungariei, Katalin Novak, a declarat, în urma unei întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, aflat la Budapesta, că Ungaria „semnalează” intenția de a cumpăra mai mult gaz din România, pentru a reduce dependența de Rusia și a susținut că proiecte de exploatare precum Neptun Deep ar trebui sprijinite financiar de Uniunea Europeană.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Umplerea depozitelor de înmagazinare gaze autohtone încă din prima parte a lunii octombrie și gradul ridicat de înmagazinare din Ungaria au înjumătățit importurile de gaze efectuate de România via Bulgaria începând cu această lună.
Companiile maghiare au importat în luna iunie peste 2 TWh de gaze din România, un volum record, în timp ce exporturile către companiile românești au scăzut la doar 84 GWh, cel mai redus nivel din ultimul an. O cantitate mai redusă a fost înregistrată ultima dată în septembrie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
Volumele de gaze care tranzitează România s-au redus considerabil de la 1 septembrie, importurile aproape înjumătățindu-se, în timp ce exporturile au coborât cu aproximativ o treime. Ca urmare a acestei evoluții, România a redevenit exportator net de gaze, cu un flux exterior de aproximativ 10 GWh/zi, echivalentul a 4% din producția internă curentă.
Compania petrolieră de stat azeră SOCAR, care a semnat recent un contract cu Romgaz pe un an de import de gaze azere în România, a început să injecteze primele 50 de milioane de metri cubi de gaz în depozitele din Ungaria.
Impredictibilitatea livrărilor de gaze rusești din această iarnă ca urmare a războiului din Ucraina a declanșat o cursă contracronometru pentru înmagazinarea din timp a gazelor la nivelul UE. România este în grafic, depășind vineri pragul de 25 TWh de gaze înmagazinate, în weekend ajungând la un grad de umplere a depozitelor de peste 75% în pofida reducerii volumelor zilnice injectate.
Infrastructura, în special cea de transport, dar și cea de stocare, este cea mai importantă provocare a statelor europene după renunțarea la gazul rusesc. Dacă surse de gaze alternative pot fi identificate, transportul și stocarea lor pe perioada de iarnă, pentru a evita congestiile, sunt mai dificile. Ungaria, care deține spații de înmagazinare mult peste nivelul consumului intern și de 2 ori peste cele din România, se află într-o poziție privilegiată din acest punct de vedere.
Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.
Tranzitul gazelor prin România a explodat în ultima săptămână, dublându-se atât importurile din Bulgaria, cât și exporturile către Ucraina sau Republica Moldova. În plus, dat fiind surplusul de gaze de pe piața autohtonă, România a exportat net aproximativ 10% din producția internă.
Prețul spot al gazului a urcat din nou peste 150 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) ca urmare a cererii venite din partea Ungariei, care în prezent importă gaz din România la peste 95% din capacitatea tehnică de transport, și care compensează nivelul scăzut al consumului intern.
Importurile de gaze efectuate de companiile românești sau de traderi s-au dublat marți față de media ultimei săptămâni, rezultat al reluării livrării de gaze rusești în urma încheierii reviziei gazoductului Turk Stream. Exporturile către Ungaria au explodat la rândul lor, la un maxim istoric, de 68,9 GWh/zi, cu numai 4 GWh sau 5% sub capacitatea tehnică de transport prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, de 73 GWh/zi.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că gigantul energetic rus Gazprom va menține opțiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.
O parte din cantitățile de gaze importate de statul vecin din Federația Rusă, respectiv cele aduse prin gazoductul TurkStream, tranzitează sistemul național de transport al României înainte de a ajunge în Ungaria.
Ministrul de externe al Ungariei Peter Szijjarto a vorbit la telefon cu vicepremierul rus Aleksandr Novak despre livrările de gaze și petrol, precum și despre cooperarea în domeniul nuclear, informează Reuters.
EMOV Ltd, o companie internațională independentă de energie înființată în 2019, a achiziționat 88% din acțiunile Sand Hill Petroleum B.V., o companie privată cu active upstream și midstream în Ungaria și România. Sand Hill este operatorul a două concesiuni de explorare onshore în România, deținute împreună cu Panfora SRL (o subsidiară a grupului maghiar MOL), aflate la granița cu Ungaria.